- consémn
- s. n., pl. consémne
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
consémn
Look at other dictionaries:
consemn — CONSÉMN, consemne, s.n. 1. Totalitatea îndatoririlor pe care le are un militar în serviciul de pază sau de securitate. ♦ Ordin, dispoziţie. 2. Măsură (disciplinară) prin care se interzice militarilor ieşirea din cazarmă pentru un timp anumit. –… … Dicționar Român
consemna — CONSEMNÁ, consemnez, vb. I. tranz. 1. A trece anumite menţiuni în legătură cu un fapt juridic într un proces verbal, într o minută etc.; p. gener. A înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare şi fructificare la o organizaţie de … Dicționar Român
dispoziţie — DISPOZÍŢIE, dispoziţii, s.f. 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într o lege sau într un regulament; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior şi obligatorie pentru organul în subordine. ♢ loc. adv. La dispoziţie = la îndemână. ♢ expr … Dicționar Român
haină — HÁINĂ, haine, s.f. 1. (La pl.) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbăteşti. ♢ Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou (şi vestă). ♦ (La sg.) Îmbrăcăminte bărbătească pentru partea… … Dicționar Român
ordin — ÓRDIN, ordine, s.n. 1. Dispoziţie obligatorie, scrisă sau orală, dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai; poruncă. ♢ expr. La ordinele cuiva = la dispoziţia cuiva. Sub ordinele cuiva = sub comanda cuiva, sub … Dicționar Român
